„Cei care au privilegiul de a sti au datoria de a actiona.” — Albert Einstein
Consiliul Judetean Cluj, amendat din nou de Comisarii Garzii Nationale de Mediu
Consiliul Judetean Cluj, proprietarul depozitului de deseuri neconform Pata Rat, a fost inca o data amendat de Garda Nationala de Mediu. Comisarii GNM - Cluj au aplicat o sanctiune de 60.000 lei dupa ce, in data de 28.11.2017, au constatat scurgeri masive de levigat din corpul depozitului de deseuri inspre paraul Zapodie. Din primele cercetari, comisarii au observat ca scurgerile de levigat s-au produs dupa cedarea partiala a digului de pamant care delimiteaza acumularea de levigat din corpul depozitului de deseuri.
In comunicatul de presa se precizeaza ca aceasta sanctiune a fost aplicata la doar o saptamana dupa ce comisarii Garzii de Mediu Cluj au amendat Consiliul Judetean cu 80.000 de lei pentru nerespectarea masurii privind stoparea deversarilor de levigat prin realizarea unui sistem de colectare si tratare a acestui deseu lichid.
De altfel, comisarii Garzii Nationale de Mediu au facut o plangere penala, pe 15.09.2017, pentru evacuarea, in apele de suprafata, a reziduurilor lichide provenite din depozitul de deseuri, care pot pune in pericol sanatatea oamenilor, a animalelor si a mediului inconjurator.
Consiliul Judetean Cluj a fost amendat de comisarii GNM de patru ori, din 2015 pana in prezent, cu sanctiuni in valoare totala de 280.000 lei.
Sanctiune de 60.000 lei si suspendarea activitatii pentru depozitul ecologic Chiajna-Rudeni
In data de 01.11.2017, Garda Nationala de Mediu a efectuat o actiune de control la depozitul de deseuri Chiajna-Rudeni, actiune care avut ca scop verificarea conformarii operatorului la prevederile legale in vigoare. In urma verificarilor, s-a constatat ca operatorul a continuat depozitarea deseurilor pe amplasament, desi valabilitatea autorizatie integrate de mediu expirase.
Urmare a acestui fapt, operatorul a fost sanctionat de catre comisarii GNM cu amenda contraventionala in valoare de 60.000 lei.
De asemenea, a fost dispusa si sanctiunea complementara de suspendare a activitatii, pana la emiterea unei noi autorizatii integrate de mediu de catre autoritatea competenta, respectiv Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti.
Reamintim faptul ca operatorul economic a mai fost controlat recent (12.09.2017 - 29.09.2017) de Garda Nationala de Mediu, in urma verificarilor fiind dispuse 10 masuri de remediere a neregulilor constatate.
Un amplu control al Garzii Nationale de Mediu la depozitul ecologic de deseuri din comuna Vidra, jud. Ilfov
In perioada 2 - 12 Octombrie 2017, comisarii Garzii Nationale de Mediu au desfasurat un amplu control la depozitul ecologic de deseuri din comuna Vidra, judetul Ilfov, depozit administrat de S.C. ECO SUD S.A.
Dupa 10 zile de verificari, comisarii G.N.M au constatat multiple abateri de la prevederile Autorizatiei Integrate de Mediu, motiv pentru care au dispus 15 masuri de remediere, cu termene de realizare. Totodata, operatorul economic a fost sanctionat drastic, fiind aplicate trei amenzi contraventionale, in valoare totala de 140.000 lei.
Avand in vedere faptul ca in data de 15.10.2017 a expirat Autorizatia Integrata de Mediu, emisa de Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov, care permite functionarea depozitului, urmeaza ca G.N.M sa efectueze un nou control pentru verificarea respectarii legislatiei de mediu.
Prioritatea ZERO - Implementarea colectarii selective
Ministrul Mediului, Gratiela GAVRILESCU este de parere ca principala preocupare si prioritate a industriei reciclarii din Romania este implementarea colectarii selective.
In cadrul unei conferinte de presa, ministrul Mediului a afirmat ca pe piata din Romania este loc pentru toata lumea: salubristi, reciclatori si producatori de ambalaje. De asemenea, a mai spus ca in anul 2017, in Romania reciclarea reprezinta nici 5% din deseurile generate si ca se incearca implementarea unui tarif diferentiat, astfel incat cetateanul sa stie ca va plati mai mult daca nu va colecta selectiv.
In cadrul acestui eveniment a fost prezenta si Gabriela Firea, primarul general al Municipiului Bucuresti, care a anuntat ca s-a semnat un contract cu o firma pentru achizitia a 50 de containere de colectare selectiva si ca acestea vor fi pozitionate in apropierea liceelor si in zonele parcurilor.
Controlul efectuat de Garda Nationala de Mediu la depozitul de deseuri Glina
In perioada 21.06.2017 – 26.06.2017, Garda Nationala de Mediu a efectuat o actiune de control la depozitul de deseuri Glina din Judetul Ilfov, actiune care a avut ca scop verificarea conformării operatorului la prevederile legale în vigoare. In timpul actiunii de control, Garda Nationala de Mediu a constatat ca operatorul depozitului desfasoara activitatea de depozitare a deseurilor nepericuloase fara a detine autorizatie integrata de mediu.
In comunicatul GNM se precizeaza faptul ca agentul economic are depusa documentatia pentru obtinerea unei noi autorizatii de mediu, la Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov. Urmare a faptului ca operatorul isi desfasura actvitatatea fara a detine un act de reglemetare valabil, comisarii GNM au aplicat o amenda contraventionala in cuantum de 60 000 lei, in conformitate cu Legea 278/2013, art. 4, alin 1, precum si sanctiunea complementara de suspendare a activitatii operatorului economic pana la obtinerea autorizatiei integrate de mediu, in conformitate cu Legea 278/2013, art. 73, alin 2.
Totodata, Garda Nationala de Mediu a impus operatorului economic masuri preventive cu termene de conformare, respectiv:
Societatea va efectua monitorizarea indicatorilor de calitate a aerului, (emisii si imisii), la sursele si punctele stabilite de catre comisarii GNM, aceasta fiind efectuata de un laborator acreditat RENAR, in prezenta comisarilor GNM;
Mentinerea zonei active de depozitare a deseurilor la maxim 2500 mp, pentru a evita aparitia disconfortului olfactiv;
Verificarea etanseitatii puturilor de captare biogaz, pentru evitarea eliminarii in atmosfera a emisiilor necontrolate de gaz din corpul depozitului C1 si C2 si consemnarea an registrul de monitorizare foraje biogaz;
Dupa aprobarea de catre APM Ilfov a proiectului de inchidere finala a sectiunilor celulelor C1 si C2, societatea va proceda la realizarea lucrarilor, conform proiectului stabilit.
Operatorul economic amendat s-a adresat instantei, solicitand anularea procesului verbal de contravenție. In comunicatul GNM se specifica faptul ca, pana la pronuntarea unei solutii definitive de catre instanța de judecata, executarea procesului verbal de contraventie este suspendata, atat in ceea ce priveste amenda contraventionala cat si referitor la sanctiunea complementara de suspendare a activitatii.
In anul 2016, Garda Nationala de Mediu a efectuat alte patru controale la depozitul de deseuri Glina, in urma carora, pentru neconformitatile constatate, au fost impuse masuri corective si au fost aplicate doua cu amenzi contraventionale in valoare totală de 110.000 lei.
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a deplasat in zona auto-laboratorul din dotare pentru efectuarea de determinări ale nivelului poluantilor in zonele locuite din imediata vecinatate a depozitului.
Ancheta parlamentara la Certej
O delegatie formata din patru senatori s-a deplasat la Certej pentru a investiga neregulile sesizate de Mining Watch Romania cu privire la avizarea proiectului minier. Comisia, formata din senatorul Iancu Caracota (PNL), Emilia Arcan (PSD), Virginel Iordache (PSD) si Mihai Gotiu (USR) s-a intrunit atat cu reprezentatii Mining Watch cat si cu sefii institutiilor deconcentrate din Hunedoara.
Mina de aur de la Certej ar fi prima exploatare aurifera cu cianuri deschisa in Romania. Proiectul minier este detinut de Eldorado Gold prin subsidiara Deva Gold si se afla in etapa de constructie a minei. Amprenta proiectului este de 456,2 ha, suprafata acoperita in prezent de paduri, pajisti, terenuri arabile si zone rezidentiale. O mare parte a proiectului este localizata in situl Natura 2000 – ROSPA 0132 Muntii Metaliferi.
In imediata vecinatatate a proiectului minier Certej, Eldorado Gold detine alte patru perimetre miniere: Baita-Craciunesti, Certej Nord, Troita Pitigus si Mires. Din punct de vedere topografic, toate aceste perimetre sunt perfect invecinate, asa cum rezulta din harta perimetrelor, iar suprafata lor cumulata de 4 865 de hectare o depaseste de doua ori pe cea a concesiunii Rosia Montana. Din chiar datele tehnice furnizate de compania Eldorado Gold, cele patru perimetre adiacente nu sunt destinate a deveni proiecte miniere distincte, ci in fapt etape de extindere a proiectului minier initial de la Certej. Exploatarea acestor noi zacaminte ar folosind aceeasi infrastructura tehnologica: uzina de procesare, iazuri de decantare etc. - Sursa: www.ecomagazin.ro
Satul Rosia-Jiu din judetul Gorj, poluat ilegal 28 de zile pe luna
Limita legala zilnica pentru publeri in suspensie (PM10), indicatorul pentru masurarea poluarii aerului, a fost depasita in 28 de zile din 30 in satul Rosia de Jiu din judetul Gorj. Emisiile de pulberi fine, PM2.5, au fost in 23 din 30 de zile peste media anuala reglementata de Directiva UE privind Calitatea Aerului. Expunerea indelungata la aceste pulberi fine, care pot patrunde in alveolele pulmonare si in sange, duce la imbolnavirea sistemului respirator si a celui cardiovascular. Asociatia Bankwatch a instalat un aparat omologat care masoara emisiile de PM10 si PM2.5 pe 26 aprilie 2017 in Rosia de Jiu. Satul a fost expus ani de zile la poluarea excesiva a aerului provenita de la termocentrala Rovinari, de la depozitele de lignit care o inconjoara (Pinoasa si Rosia, ultimul inchis in 2016 dupa ani de functionare ilegala), de la benzile transportoare descoperite si de la camioanele care pleaca de la cariere si trec prin fata caselor. Localnicii se plang constant de doua lucruri: zgomot si praf. Stramutarea locuintelor a fost promisa inca din 2007, dar Complexul Energetic Oltenia nu a facut niciun progres in aceasta privinta, deoarece nu se preconizeaza extinderea minelor spre sat, exproprierea nefiind astfel o prioritate.
De-a lungul a celor 30 de zile de monitorizare a emisiilor PM10 si PM2.5 in Rosia de Jiu, au existat doar doua zile in care limita UE de 24 de ore pentru PM10 nu a fost depasita. Cu alte cuvinte, in peste 93% din timp, concentratia PM10 a fost peste limita, depasind limita zilnica permisa de lege de 50 µg/m3 de 5-6 ori. Limita UE privind PM2,5 a fost depasita in 23 din cele 30 de zile de monitorizare. Directiva UE privind calitatea aerului permite 35 de depasiri ale limitei PM10 timp de 24 de ore pe parcursul unui an, in timp ce depasirea limitei anuale pentru PM 2.5 nu este permisa.
De altfel, poluarea aerului nu este singura problema a locuitorilor din Rosia de Jiu. Masuratorile omologate de zgomot realizate independent in noiembrie 2016 in 6 locuri in sat, atat ziua cat si noaptea, arata ca zgomotul produs de termocentrala si de benzile transportoare este mereu peste limita legala, in unele cazuri aceasta fiind depasita si cu 30 de decibeli. - Sursa: www.ecomagazin.ro
Plajele de pe litoralul romanesc, intoxicate cu… plastic!
In urma monitorizarilor efectuate de ONG Mare Nostrum pe 1,5% din suprafata totala a plajelor romanesti, a rezultat faptul ca 75,5% din sectoare sunt ”acoperite” de plastic. Mai exact, dintr-un total de 9 003 deseuri, 6 799 sunt numai elemente din material polimeric artificial. La aceasta categorie, principalul tip de deseu inregistrat este mucul de tigara, urmat fiind de betisoarele de amestecat cafeaua si diferite tipuri de ambalaje. Sectorul de plaja cu cele mai putine elemente identificate este cel din Costinesti, iar cel mai murdar sector este cel din Navodari!
ONG Mare Nostrum a monitorizat 8 sectoare de plaja, suprafata care insumeaza 41 547 m2, adica 1,50% din totalul suprafetelor de plaja de pe litoralul romanesc. A fost inregistrata o cantitate de 9 003 deseuri din material polimeric artificial, cauciuc, material textil, hartie, carton, lemn prelucrat, sticla, ceramica, metal, de 3 ori mai putine decat in sesiunea din octombrie 2016. De asemenea, cel mai murdar sector de plaja a fost in Navodari, cu 2 807 de elemente, iar cel mai curat cel din Costinesti, cu putin peste 140 deseuri identificate si eliminate.
La capitolul deseuri existente pe plaja, materialul polimeric artificial a predominat si in aceasta sesiune, numarul de deseuri ajungand la 6 799 de elemente, reprezentand 75,5 % din totalul deseurilor identificate. Cele mai multe dintre acestea au fost inregistrate pe sectorul din Navodari (peste 2 000), fiind urmat de sectorul din Constanta, zona Universitate si cel din Mamaia Nord. Sticla/ceramica si metalul urmeaza in clasamentul celor mai intalnite deseuri. Comparativ cu celelalte sesiuni, aceasta etapa de monitorizare a relevat o cantitate mult mai mica de deseuri, din fiecare categorie in parte. Un exemplu ar fi legat de categoria material polimeric artificial, unde in sesiunea octombrie 2016 au fost descoperite peste 23000 astfel de elemente pe portiunile de plaja monitorizate.
Dintre deseurile din material polimeric artificial, mucurile de tigara ocupa primul loc, peste 2 300. Cele mai multe mucuri de tigara au fost inregistrate pe sectorul din Constanta, acesta fiind urmat de sectoarele din Navodari, Vama Veche si Saturn. Acest tip de deseuri pot fi foarte periculoase, atat pentru vietatile marine, cat si pentru oameni, deoarece prin descompunere, toxinele din mucurile de tigara sunt eliberate in mediul inconjurator.
Urmatoarele locuri la capitolul deseuri sunt ocupate de paiele si betele pentru amestecat, capacele ce provin de la sticlele de bauturi, dar si pungile, pet-urile, betele de acadea si cele de inghetata, spuma/burete, ambalajele din plastic, etc. Ca si elemente neobisnuite si nocive pentru sanatatea omului, in aceasta monitorizare s-au descoperit: seringi/ace, odorizante pentru toalete si chiar scutece.
Cantitatile totale de deseuri ridicate de pe plaje in timpul monitorizarii se ridica la peste 225 kg. Cea mai mare cantitate a fost inregistrata pe sectorul din Navodari, peste 115 kg, aici echipa ONG Mare Nostrum descoperind plase de pescuit abandonate pe plaja, ce cantareau peste 70 kg. - Sursa: www.ecomagazin.ro
Despre deseuri si resurse materiale
Economia europeana are la baza un nivel ridicat de consum de resurse. Aici se includ materii prime (cum ar fi metalele, mineralele sau lemnul pentru constructii), energie si sol. Principalele forte conducatoare ale consumului de resurse din Europa sunt cresterea economica, dezvoltarile tehnologice si modelele schimbatoare de productie si consum. Aproximativ o treime din resursele utilizate sunt transformate in deseuri si emisii. Aproximativ patru tone de deseuri pe cap de locuitor sunt generate in fiecare an in tarile membre ale AEM. Fiecare cetatean european arunca in medie 520 de kg de deseuri menajere pe an si aceasta cifra este estimata a creste.
In cadrul UE-15, utilizarea de materiale s-a schimbat putin in ultimele decenii si ramane la aproape 15-16 tone pe cap de locuitor pe an. Totusi, acest numar variaza considerabil de la tara la tara, de la o cantitate de vreo 12 tone pe cap de locuitor in Italia la 38 de tone pe cap de locuitor in Finlanda. Materialele de constructii au cea mai mare proportie, urmate de combustibili fosili si biomasa. Eficienta utilizarii resurselor este de cateva ori mai mare in UE - 15 decat in noile state membre ale UE sau tarile din Sud-Estul Europei. Estimarile pentru 2020 indica faptul ca utilizarea resurselor în UE va continua sa creasca. Utilizarea resurselor este, de asemenea, in crestere si in alte regiuni ale lumii. Aceasta se datoreaza in parte consumului crescut de bunuri si servicii din Europa, deseori bazat pe resurse extrase din aceste alte regiuni.
UE urmareste sa imbunatateasca eficienta resurselor in vederea reducerii utilizarii in ansamblu a resurselor naturale neregenerabile si a impacturilor aferente utilizarii de materii prime asupra mediului, prin urmare utilizand resurse naturale regenerabile la o rata care sa nu depaseasca capacitatea de regenerare a acestora.
Consumul ridicat de resurse in Europa creeaza presiuni asupra mediului nu doar in Europa, ci si in alte regiuni din lume. Aceste presiuni includ epuizarea resurselor neregenerabile, utilizarea intensiva a resurselor regenerabile, transporturile, emisii mari in apa, aer si sol provenite din activitati miniere, precum si productia, consumul si producerea de deseuri. Se accepta in general ca exista limite fizice pentru cresterea continua a utilizării resurselor. Locuintele, alimentele si mobilitatea justifica cea mai mare cota de utilizare a resurselor si de exercitare a presiunii asupra mediului.
Eliminarea deseurilor poate cauza o serie de impacturi asupra sanatatii si a mediului, inclusiv emisiile in aer, apa de suprafata si panza freatica, in functie de modul in care acestea sunt gestionate. Deseurile reprezinta, de asemenea, o pierdere de resurse naturale (cum ar fi metalele sau alte materiale reciclabile pe care le contin sau potentialul acestora ca sursa de energie). Prin urmare, buna gestionare a deseurilor poate proteja sanatatea publica si calitatea mediului, in acelasi timp sustinand conservarea resurselor naturale. Cele mai mari fluxuri de deseuri din Europa provin din constructii sau demolari si totodata din activitatile de fabricatie. Majoritatea deseurilor municipale din UE se mai trimit inca la depozite de deseuri (45%). Totusi, tot mai multe deseuri municipale sunt reciclate sau compostate (37%) sau incinerate cu recuperare de energie (18%).